Legende creștine - Sânziana

 

"Ființe ale lui Dumnezeu nu sunt numai oamenii și nu numai animalele și păsările, ci toate câte se nasc, cresc și mor, deci și pomii, ierburile și florile, care sorb roua dimineții și se bucură de lumina soarelui l!" Așa ne învață bătrânii într-o frumoasă legendă românească!

În fiecare an, la 24 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Această sărbătoare este foarte veche la noi, la români, și se mai numește popular "Sânzienele"

Dacă nu știați, sânziana este o plantă ce înflorește tocmai în această perioadă, având multe floricele galbene, foarte frumoase. De aceea Sânziana se mai numește și "Floarea Sfântului Ioan".

Legenda spune că Sânziana a fost o fată sărmană, rămasă orfană și de care nimeni nu avea grijă. Oamenii răi din preajmă o alungau de colo-colo, nelăsându-i, bietei fete, nici măcar liniștea.

Ea însă se ruga fierbinte lui Dumnezeu să aibă milă și de ea și să ducă o viață mai bună. Păsările și animalele pădurii o îndrăgeau și veneau în fiecare zi în preajma ei, unele dintre ele aducându-i chiar și ceva de mâncare: vrăbiuțele îi aduceau firmituri de pâine, iar păsările mai mari câte un fruct ce-l purtau cu grijă în cioc.

Dar,  nu după mult timp, Sânziana se îmbolnăvi și zăcea sărmana pe un pat făcut din crengi și iarbă...

Tocmai pe atunci se întâmplă că trecu pe drumul acela, de la marginea codrului, chiar Sfânta Vineri, ce umblă pe pământ îmbrăcată ca o femeie simplă, pentru a-i răsplăti pe oamenii cu inima bună și a-i pedepsi aspru pe cei răi. Văzând-o pe biata fată ce viață grea duce și negăsindu-i nici o vină, Sfânta Vineri se milostivi de ea și o prefăcu într-o floare gingașă și firavă, după cum era și trupul ei tânăr, o floare galben-aurie după cum îi erau și cosițele bălaie. 

Și fiindcă a fost binecuvântată chiar de Sfânta Vineri, florile Sânzienei apară de rău. Fiecare floricică a Sânzienei are patru petale mici, așezate în formă de cruce și de aceea are putere împotriva relelor. 

Iar oamenii, îndrăgesc mult aceste flori minunate, au și astăzi obiceiul ca de 24 iunie să împletească coronițe de sânziene, pe care le așează apoi la icoanele din biserici și la porțile caselor.